pierderea unui copil 1
pierderea unui copil mobile

Atunci când pierzi un copil, pierzi o parte din tine. Cum trăim în continuare?

Pierderea unui copil este devastatoare. Este una dintre cele mai dificile experiențe pe care un părinte poate să le îndure. Suferința continuă zile, săptămâni, luni sau chiar ani. În timp ce unele emoții pot fi exprimate ușor față de cei apropiați, alte emoții precum vinovăția, regretul sau frica nu sunt transpuse niciodată în cuvinte.

Modul în care este exprimat doliul în urma pierderii unui copil diferă de la persoană la persoană. În timp ce unii părinți preferă să vorbească despre pierderea lor, alții preferă să se cufunde în liniște și singurătate.

Călătoria doliului

Călătoria doliului este ca o amprentă, unică pentru fiecare. Nu contează vârsta copilului tău sau motivul pierderii. Durerea este aceeași. Deoarece procesul de integrare al pierderii este diferit pentru fiecare persoană în parte, poți observa faptul că familia ta reacționează într-un mod total diferit. Ceea ce este important e să înțelegem și să acceptăm modul fiecăruia de manifestare, fără critici și prejudecăți. Manifestă răbdare atât față de propria persoană cât și față de ceilalți membrii ai familiei.

Pierderea unui copil nu este ceva peste care o să treci, dar este ceva cu care o să înveți să trăiești.

Cu toate că e dureros, exprimarea doliului este vitală. Acest lucru permite înțelegerea evenimentului, procesarea optimă a durerii resimțite și în cele din urmă conturarea unor modalități sănătoase de răspuns.

atunci cand pierzi un copil pierzi o parte din tine

Cele mai comune reacții care apar în urma pierderii unui copil

Șocul

După pierderea unui copil, părinții se simt ca și cum ar fi amorțiți. Această stare apare deoarece mintea încearcă să ne protejeze de durerea emoțională. Persoanele se simt ca și cum nu ar avea emoții/ ca și cum nu ar mai simți nimic din punct de vedere emoțional.

Negarea

A spune că acest lucru nu s-a întâmplat, a te aștepta să-ți vezi copilul prin casă, să-l vezi făcând activitățile care-i plăceau este o reacție foarte comună în urma unei astfel de pierderi.

Confuzie

După o pierdere, memoria poate fi încețoșată. Deoarece mintea încearcă să proceseze un șoc atât de puternic, funcțiile normale ale memoriei pot fi diminuate.

Vinovăție

Vinovăția este unul din cele mai frecvente răspunsuri în urma decesului unui copil. Părinții se gândesc constant la ce ar fi putut să facă pentru a evita evenimentul traumatic. Adesea se învinovățesc pentru ceea ce s-a întâmplat. Mamele care au pierdut un copil în timpul sarcinii pot să-și învinovățească adesea corpul pentru că nu a putut duce la bun sfârșit sarcina.

Furia

Furia și frustrarea sunt de asemenea sentimente care apar la majoritatea părinților care au pierdut un copil. Fie că vorbim despre furia pe sistemul medical, furia asupra propriei persoane, a celor din jur care au copii, neexprimarea corespunzătoare a acestei emoții poate produce un sentiment puternic de iritabilitate.

Frica

Frica sau anxietatea generalizată pot fi manifestări ale doliului. Adesea se manifestă printr-o frică devastatoare că ceva rău urmează să se întâmple. Frica este și mai accentuată atunci când pierderea unui copil a fost bruscă sau accidentală. Dacă frica persistă, părintele poate deveni supraprotectiv cu copilul actual sau cu un viitor copil, fapt care va interfera cu abilitatea copilului de a-și forma relații sociale optime.

Sentimentul de gol interior

Majoritatea părinților care au trecut prin-o astfel de experieță declară că simt un gol interior. Această reacție este asemănată adesea cu pierderea unei părți din propria persoană, cât și cu senzația de insuficiență.

Tristețea și depresia

Tristețe profundă este asociată cu incapacitatea de concentrare și de îndeplinire a sarcinilor zilnice, cu probleme de somn, dereglări ale apetitului, o stare de oboseală constantă, o scădere a interesului sexual, și nu în ultimul rând cu dureri puternice de cap. Consumul de alcool poate părea o soluție care să amortizeze durerea. Cu toate acestea, poate crește nivelul de depresie, anxietate, problemele de somn etc.

Persoanelor care trec prin călătoria doliului li se recomandă să găsească cel puțin o persoană față de care să-și manifeste durerea. O astfel de persoană este un dar. Cu toate acestea, dacă probleme continuă să influențeze munca, calitatea timpului petrecut cu familia, somnul și alte domenii importante de viață, este esențial să se solicite ajutor de specialitate.

Este important să înțelegem că toate aceste reacții menționate mai sus sunt normale, cu excepția cazului în care sunt prea intense sau durează de prea mult timp.

Doliul, comunicarea și relația de cuplu

Fiecare partener trăiește doliul în mod diferit. Societatea promovează adesea ideea că bărbații nu trebuie să-și exprime sentimentele, să plângă sau să fie vulnerabili. Din acest motiv, majoritatea taților care au pierdut un copil se confruntă cu dificultatea de a vorbi deschis despre această pierdere. Majoritatea au tendința să nu-și exprime sentimentele deoarece acest lucru este asociat cu tăria personală. Acest lucru nu denotă faptul că tații nu suferă la fel, ci ideea că modul de manifestare al acestora trebuie înțeles și acceptat.

La polul opus, mamele experiențiază doliul diferit. Femeile au nevoie să vorbeacă despre pierdere, despre circumstamțele pierderii și propriile emoții.

Din pricina discrepanțelor în ceea ce privește exprimarea doliului, majoritatea cuplurilor se pot confrunta cu numeroase conflicte. Dacă tatăl nu poate face față discuțiilor despre pierderea copilului, una din soluțiile cele mai accesibile este de a evita constant să poarte astfel de discuții. În același timp, mama poate considera faptul că această reacție de evitare denotă o nepăsare cu privire la evenimentul care a zdruncinat cuplul. Astfel, lipsa înțelegerii, a acceptării modului de experiențiere a doliului și numărul ridicat de conflicte pot afecta puternic relația de cuplu.
Deși pare dificil sau stresant, cheia depășirii unor astfel de probleme este menținerea nivelului de comunicare. Planificarea timpului petrecut împreună, precum o cină în familie sau o plimbare în parc, poate simplifica mult deschiderea spre comunicare.

A găsi ajutor

A discuta despre doliul împărtășit este un lucru esențial pentru integrarea pierderii în povestea de viață. Grupurile de suport pot fi o resursă extrem de eficientă. Acest cadru sigur și securizant le oferă părinților șansa de a-și împărtăși opiniile despre călătoria doliului.

Aceste grupurile de suport sunt eficiente deoarece:

atunci cand pierzi un copil pierzi o parte din tine 2

Din dorința de a-și personaliza această călătorie, majoritatea părinților optează pentru ajutorul individual al unui psiholog sau psihoterapeut. Atât grupurile de suport cât și terapia individuală sunt extrem de eficiente. Cu toate acestea, acceptarea ambelor tipuri de intervenție consolidează fundația pentru procesarea sănătoasă a pierderii.

Cum reacționăm față de cineva care a pierdut un copil?

Majoritatea oamenilor ajung să evite părinții îndurerați de pierderea unui copil deoarece nu știu ce să facă sau ce să spună fără să-i supere. Mai jos sunt enumerate o serie de comentarii ale unor părinți care au trecut printr-o astfel de situație. Sunt extrem de utile în a ne face să înțelegem cum anume ar trebui să ne comportăm față de aceștia.

“Fac tot ce pot, așa că vă rog să nu mă judecați și criticați.”

“Doar ascultă-mă. Lasă-mă să vorbesc și să-mi arăt sentimentele.”

“Mă deranjează când spuneți că stiți cum mă simt. Dacă nu ați pierdut un copil, nu aveți nici un indiciu în acest sens.”

“Te rog nu mă evita. Simt și așa suficient de multă durere. Ascultă ceea ce am de spus și acceptă-mi durerea.”

“Niciodată nu voi trece peste asta. Nu îmi spune că trebuie să o fac.”

Din cele menționate anterior, reiese foarte clar ideea că aceste situații nu trebuie evitate. Discuția cu o persoană care a pierdut un copil trebuie să fie blândă, empatică, suportivă și prezentă.

Care sunt cele 6 nevoi ale doliului?

1. Recunoaște realitatea

Acceptă cea mai dificilă realitate din lume, faptul că ai pierdut un copil, cu încredere, încet și cu răbdare.

2. Îmbrățișează durerea pierderii

Deși este mai ușor de evitat sau reprimat durerea, cel mai eficient mod de a face față acestui eveniment este de a o trăi. În primele zile după decesul copilului, durerea ta poate părea mereu prezentă. Ai răbdare! Intensitatea și frecvența va scădea treptat. În perioadele în care durerea este omniprezentă, este recomandat să îți planifici zilnic câteva activități care îți produc plăcere. Acest lucru trebuie făcut chiar și atunci când mintea îți transmite gânduri precum “Nu am chef” sau “Nu merit să mă mai bucur de nimic” sau orice altceva.

3. Adu-ți aminte de copilul tău

Comemorează-ți copilul. Adu-ți aminte activ de el. Privește pozele cu copilul tău, vorbește despre amintirile pe care le ai cu el, fie că sunt fericite fie că sunt triste.

4. Caută sensul

Când cineva la care ținem moare, punem sub semnul întrebării sensul vieții noastre. Ne vin în minte foarte multe De ce? , care uneori par chiar incontrolabile. Mare parte din identitatea unei mame este creată în relație cu copilul pierdut. Acordă mult mai multă atenție sensului acestui eveniment, chiar dacă pare extreme de dureros.

5. Acceptă sprijnul

Caută sprijin continuu din partea celorlalți. Nu te simți rușinat dacă apare nevoia de a fi înconjurat de oameni tot timpul. Durerea este experimentată în doze, de-a lungul anilor, fiind necesar să ai sprijinul continuu al prietenilor, familiei, al unui grup terapeutic sau al unui specialist. Exprimă-ți deschis emoțiile, povestește și integrează în adâncime călătoria doliului.

Grija noastră principală este
sănătatea dumneavoastră

Grija noastră principală este sănătatea dumneavoastră

Grija noastră principală este sănătatea dumneavoastră