CUM SĂ AI RELAȚII MAI BUNE CUNOSC NDU-ȚI STILUL DE ATAȘAMENT?

Stilurile de atașament pot fi cheia spre succesul relațiilor noastre dacă le acordăm atenția necesară. John Bowlby a concluzionat că stilul de atașament se formează în copilăria timpurie prin intermediul relației dintre părinte (întrijitor) și copil.

În special în primii doi ani de viață, modul în care părinții sau îngrijitorii răspund nevoilor copilului (în special în perioadele de suferință) stabilește tipul de atașament pe care acesta și-l formează. Tipare de atașament vor continua să ghideze sentimentele, gândurile și așteptările în relațiile viitoare. Aceste tendințe rămân relativ neschimbate în măsura în care nu se depune un efort pentru a le identifica și schimba.

Într-un studiu clasic realizat de Hazan și Shaver, 56% dintre respondenți s-au identificat ca fiind în siguranță, în timp ce 25% s-au identificat ca fiind evitanți și 19% ca fiind ambivalenti/anxioși.

STILURILE DE ATAȘAMENT

A.ATASAMENT SECURIZANT

Părinții copiilor cu atașament securizant tind să se joace mult cu aceștia. În plus, reacționează rapid la nevoile copiilor și sunt în totalitate receptivi. Oamenii care au format atașamente sigure în copilărie au modele de atașament sigur la vârsta adultă. Aceștia au o perspectivă pozitivă despre ei, despre parteneri și despre relațiile lor. Relațiile lor sunt echilibrate, oscilând între independență și apropiere.

Ca si copilCa și adult
✓ Sunt supărați când părintele pleacă și sunt fericiți când părinții se întorc.

✓ Când sunt speriați căută sprijin de la părinte.

✓ Preferă în mod clar părinții, deși se pot acomoda și cu un străin.
✓ Au relații durabile și de încredere.

✓ Stimă de sine crescută.

✓ Se simt confortabil să împărtășească sentimente sau opinii cu partenerii și prietenii.

✓ Caută sprijin social.

B.ATASAMENT AMBIVALENT/ ANXIOS

Răspunsurile părinților lor sunt adecvate și încurajatoare, dar alteori sunt intruzive și insensibile. Prin urmare, copiii sunt confuzi și nesiguri, neștiind la ce tip de tratament să se aștepte. Adesea se simt suspicioși și neîncrezători față de părintele lor, dar în același timp se comportă lipicios.

Ca adulți sunt autocritici și nesiguri. Ei caută aprobarea și asigurarea celorlalți. În relațiile lor, sentimentul că vor fi respinși îi fac să fie îngrijorați și să nu aibă încredere. Acest lucru îi face să fie excesiv de dependenți de partenerul lor.

Ca si copilCa și adult
✓ Extrem de suspicioși față de străini.

✓ Suferă considerabil când sunt separați de părinte.

✓ Nu se liniștesc la reîntoarcerea părintelui (uneori chiar poate să respingă părintele prin agresivitate).
✓ Reticenți în a se apropia de ceilalți.

✓ Griji cu privire la posibilitatea ca partenerul să nu îi iubească.

✓ Extrem de supărați când relațiile de încheie.

✓ Adesea exigenți și posesivii în relații, uneori chiar codependenți de partener.

✓ Sunt îngrijorați constant cu privire la faptul că au făcut prea puțin sau prea mult în relația lor.

A.ATASAMENT EVITANT

Există adulți care sunt indisponibili emoțional și, ca urmare, sunt insensibili față de nevoile copiilor lor. Ei au răspuns puțin sau deloc atunci când copilul este rănit sau stresat. Acești părinți descurajează plânsul și încurajează independența („adulți mici” care au grijă de ei înșiși). Ca și adulți,  tind să fie singuratici. Ei consideră relațiile și emoțiile ca fiind relativ neimportante. Sunt cerebrali și își suprimă sentimentele. Răspunsul lor tipic la conflicte și situații stresante este evitarea prin distanțare.

Ca si copilCa și adult
✓ Evită părintele, fapt care este mult mai pronunțat în special după o perioadă de absență.

✓ Nu caută confort, contact și alinare de la părinte.

✓ Nu au o preferință între părinte sau un străin.
✓ Au probleme de intimitate (le este greu să se apropie de cineva).

✓ Investesc puțin în relații sociale sau romantice sau chiar îi țin pe ceilalți la distanță.

✓ Nu dorește sau nu poate să împărtășească gândurile și sentimentele cu ceilalți.

✓ Experimentează puțină suferință când relațiile se încheie.

✓ Întâmpină dificultăți în a-și sprijini partenerii în perioadele stresante.

B.ATASAMENT DEZORGANIZAT

Când un părinte abuzează un copil (prin cruzime fizică sau emoțională), copilul este prins într-o dilemă: instinctele de supraviețuire îi spun să fugă pentru a căuta siguranța, dar siguranța este chiar persoana care se comportă astfel. În aceste situații, copiii se disociază de ei înșiși (se detașează complet de ceea ce li se întâmplă).

Copiii cu un stil de atașament dezorganizat manifestă un amestec de comportamente față de părinte (apropiere, evitarea sau rezistență). Pentru că se simt atât consolați, cât și speriați de părinte, manifestă multă confuzie.

Din moment ce în copilărie s-au detașat de sentimentele lor în perioadele de traumă, ca adulți, ei continuă să fie oarecum detașați de ei înșiși. Își doresc relații și se simt confortabil în ele până când acestea se dezvoltă emoțional. Nu au un sentiment coerent despre ei înșiși și nu au o legătură clară cu ceilalți.

CUM AFLU CARE ESTE STILUL MEU DE ATAȘAMENT?

Îți poți explora stilul de atașament uitându-te la caracteristicile fiecărui stil, făcând un istoric al propriilor relații interpersonale și familiale sau completând un chestionar care analizează stilurile de atașament.

CE POT SĂ FAC DACĂ NU AM UN STIL DE ATAȘAMENT SIGUR?

Bowlby credea că stilurile de atașament pe care le dezvoltați în primii ani rămân relativ neschimbate pentru tot restul vieții. Din fericire, neuroștiința ne-a arătat că lucrurile nu sunt atât de simple. 

Deși tiparele tale de atașament s-au format în copilărie și te pot urmări pe tot parcursul vieții, este posibil să dezvolți un „Atașament sigur” la orice vârstă.

Sens pentru povestea ta

O modalitate esențială de a face acest lucru este să dai sens poveștii tale. Poți scrie o narațiune coerentă (un CV al relațiilor tale) care să te ajute să înțelegi cum experiențele tale din copilărie te afectează în viața de zi cu zi.

A avea un partener securizant

Îți poți schimba atașamentul formând o relație cu o persoană care are un atașament securizant.

Terapia poate fi de asemenea utilă pentru schimbarea tiparelor de atașament dezadaptativ (psihoterapeutul fiind în marea majoritate a situațiilor un exemplu de atașament securizant pentru client). Un terapeut te va ajuta să 

  • Explorezi în detaliu modul în care s-a format stilul tău de atașament, cât și cum se manifestă acesta în relațiile din prezent.
  • Identifici mult mai ușor tiparele de atașament care tind să se manifeste în viața de zi cu zi (și astfel să le previi).
  • Dezvolți relații sănătoase în viitor sau să-ți îmbunătățești relațiile actuale.
În cadrul clinicii CHIROMEDICA Health & Wellness Center puteţi găsi specialişti care să vă îndrume şi să vă ofere suport în problemele cu care vă confruntați. Echipa CHIROMEDICA Health & Wellness Center este formată din specialiști, cu o vastă experienţă, iar scopul nostru este de a readuce zâmbetul pe buzele tuturor pacienţilor noştri, ajutandu-i să își revină cât mai repede la activităţile zilnice.

Cu noi ai rezultate garantate sau primești banii înapoi!
 Banii inapoi

Grija noastră este sănătatea dumneavoastră !

Vă aşteptăm cu mult drag la CHIROMEDICA Health & Wellness Center !

Grija noastră principală este
sănătatea dumneavoastră