Paradoxul mâncatului emoțional.
De ce ne distragem atenția
de la probleme prin mâncare?

De câte ori ți s-a întâmplat să mănânci când ești stresat, trist sau pur și simplu plictisit? Fie că este vorba de o ceartă cu soția sau o perioadă stresantă la locul de muncă, cu toții simțim emoții copleștioare la un moment dat.

Există o relație foarte clară între stres și apetit. Mâncăm adesea pentru a face față evenimentelor stresante. Chiar dacă este o strategie folositoare pe termen scurt, mâncatul emoțional este asociat cu o varietate de consecințe negative.

Prin definiție, poate fi identificat atunci când consumi unumite alimente pentru a te simți mai bine și pentru a-ți umple golurile emoționale, mai degrabă decât stomacul.

De ce mâncăm când suntem stresați?

Nu mâncăm întotdeauna pentru a ne satisface nevoia fizică de foame. Majoritatea persoanelor au asociat mâncarea cu confortul sau recompensele pe care ni le oferim în perioade dificile sau stresante.

Creierul nostru transmite semnale către corp atunci când ne confruntăm cu anumite dificultăți. În consecință, activează sistemul nostru de „luptă sau fugă”, fiind eliberat în organism un hormon numit cortizol (hormonul stresului). În acest moment, corpul adună tot combustibilul necesare pentru a înfrunta stresorul.

Pentru a-și crește resursele de energie, apare senzația de foame. În aceste contexte, ne orientăm adesea către mâncare de tip fast-food, deoarece organismul își dorește alimente bogate în energie, care au un conținut ridicat de calorii, zahăr sau grăsimi.

Ca într-un cerc vicios, aceste alimente contribuie la creșterea în greutate, scade metabolismul, afectează sănătatea, și în cele din urmă duc la agravarea problemelor.

Care sunt cele mai frecvente cauze ale mâncatului emoțional?

Stresul

Stresul activeaza secreția de cortizol, care la rândul său determină activarea poftelor alimentare. Cu cât stresorul este mai incontrolabil, cu atât cresc șansele de a mânca pe fond emoțional.

Umplerea golurilor emoționale

Mâncatul poate fi o modalitate de gestionare pe termen scurt a emoțiilor copleșitoare, cum ar fi furia, tristețea, anxietatea, frica și singurătatea.

Plictiseala

Adesea mâncăm pur și simplu pentru a scăpa de plictiseală. Cui nu i s-a întâmplat să mănânce atunci când este plictisit?

Diferența dintre foamea fizică și foamea emoțională

Poate te-ai întrebat cum facem diferența între foamea emoțională și foamea fizică?
Pentru a rupe cercul vicios al mâncatulului pe fond de stres, este esențial sa facem distinctia între cele două tipuri de nevoi. Foamea emoțională apare adesea brusc și pare foarte urgentă. Este asociată cu pofte specifice pentru alimente de tip fast-food, cum ar fi pizza, dulciurile sau alte alimente dăunătoare și nu produce un sentiment de satisfacție după masă, ci mai degrabă de vinovăție, rușine și regret. În schimb, foamea fizică apare mult mai gradual. Este asociată cu o stare de satisfacție chiar dacă nu suntem plini și încetează după ce ai mâncat.

Cum îmi dau seama dacă mănânc pe fond emoțional?

Este foarte simplu. Trebuie să ai în vedere următoarele întrebări:

  • Mănânci când ești stresat?
  • Mănânci când nu îți este foame?
  • Mânânci ca să te simți mai bine (pentru a te calma, relaxa, etc.)?
  • Te recompensezi cu mâncare?

Dacă mâncatul emoțional devine principala sursă de răspuns în fața problemelor tale, intri într-un cerc vicios în care problema pe care o ai nu se rezolvă niciodată.

Cum evităm să mâncăm atunci când suntem stresați?

Din păcate, mâncatul emoțional nu ne rezolvă problema cu care ne confrunăm. Pe scurt, problema rămâne, greutatea grește. Chiar dacă pe termen scurt putem resimți o stare de bine, evitând constant să confruntăm problema nu ne oferă șansa de experiențiere a propriilor emoții și de identificare a modalităților optime prin care putem gestiona aceste senzații copleșitoare.

Se recomandă următorii pași:

Identificarea triggerilor (situațiilor care declanșează mâncatul emoțional)

A ține un jurnal al mâncatului emoțional poate fi o strategie foarte eficientă. Notează ce ai mâncat, ce te-a supărat, cum te-ai simțit în timpul și după ce ai mâncat. În timp, este ușor să identifici un pattern de răspuns care să te ajute să anticipezi astfel de situații. Care sunt situațiile stresante care te fac să mănânci emoțional? În majoritatea cazurilor, mâncăm când simțim emoții negative cum ar fi tristețea, vinovăția. Cu toate acestea, uneori apare și în cazul emoțiilor pozitive cum ar fi mândria (pentru a celebra un eveniment fericit).

Dezvoltă-ți abilitatea de a mânca conștient (mâncatul mindfulness)

Măncând conștient acorzi mai multă atenție la ceea ce mănânci, la cât mănânci și la modul în care mănânci (a fi atent la gust, la miros, la textura alimentelor pe care le consumi). De multe ori mâncăm pe fugă, mai mult decât avem nevoie, și uneori ne dăm seama că nici măcar nu am conștientizat gustul alimentelor ingerate. Savurează! Savurează, încet, conștient și doar atunci când organismul are nevoie de acei nutrienți.

Identificarea unor modalități mai „curate” de răspuns în fața stresului

Nu este suficient să înțelegi cercul vicios al mâncatului emoțional. Trebuie să găsești modalități optime de răspuns în fața stresului. Spre exemplu, dacă te simți epuizat, bucura-te de o ceașcă fierbinte de ceai, fă o baie fierbinte. Dacă ești plictisit, citește o carte, uită-te la un film. Fii atent la obiceiurile alimentare pe care ți le-ai asociat diverselor emoții.

Observă de unde vine starea de foame

Cand îți e foame, fă o pauză pentru a analiza dacă poftele tale nu sunt o cauză a problemelor cu care te confrunți. Oferă-ți 5 minute de autoanaliză în care să fii atent la ceea ce simți.

Abordarea cauzei care provoacă stres

A ținti sursa strestului este o soluție mult mai bună decât sa ne distragem cu mâncare. Strategiile de rezolvare de probleme, de management al timpului, de rezolvare a conflictelor interpersonale pot fi modalități mult mai bune de răspuns în fața problemelor cu care ne confruntăm.

Dacă ai încercat diverse opțiuni, dar încă nu ai dobândit controlul asupra mâncatului emoțional, ia în considerare importanța suportului unui specialist. Un psiholog te poate ajuta să înțelegi de ce mănânci emoțional, să înveți abilități optime de a face față stresului sau emoțiilor copleșitoare, și nu în ultimul rând să îți reglezi alimentația și să pierzi în greutate. Uneori, cauza pentru care ne refugiem în mâncare poate fi mult mai profundă și greu de gestionat pe cont propriu.

Grija noastră principală este
sănătatea dumneavoastră

Grija noastră principală este sănătatea dumneavoastră

Grija noastră principală este sănătatea dumneavoastră

error: Content is protected !!